Smell The Coffee

Ei, cu sa nu onorez asa ceva? Cu prea mult drag chiar. Sunt dependenta de cafea, nu am incercat niciodata sa neg asta. Insa, asta i-am spus si lui delice de fiecare data cand a taram dupa mine intr-un Starbucks, nu sunt dependenta de efect ci de gust. Deci, ca un connaisseur veritabil, nu prea am baut cafele proaste. Daca simt nevoia sa ma trezesc si nu am cum sa beau o cafea buna, sau macar acceptabila, prefer sa-mi iau un Red Bull. Totusi, mi s-a intamplat odata si asta: o cafea proasta sa mi se para fooooarte buna. In vara, in Madeira, am incercat cu Kiddo toate cafenelele de pe insula (pe bune, incercam una diferita in fiecare zi!), insa serveau o cafea groaznica. Cred ca pur si simplu se pierdea pe ocean cafeaua buna in drum spre insula aia... Dupa o saptamana de incercari, cand am ajuns pe aeroportul din Lisabona, primul lucru pe care l-am facut a fost sa luam din ultimii banuti o cafea. Nu era un deliciu, insa ne-am bucurat atat de mult de ea!!! Gen, cand una, cand cealalta spunea "Mmmmm... cafeaaaa!!!". Totusi, dupa 6 ore (atat am stat in aeroport in Lisabona pt a schimba avionul) de "savurat" cafele proaste, insa mai putin proaste ca cele de pe insula, cine a alergat in aeroportul din Frankfurt (unde schimbam iar avionul) cu 30-40min inainte de zbor, cu disperare spre un Starbucks? :D Asta da, happy end!

Poate ispitesc si spiridusul sa ne povesteasca, ca si asa nu a mai scris de mult si imi e dor de blogul ei.